sâmbătă, 1 noiembrie 2008

Parlamentar de Dej

Strazi impodobite, concerte de toate felurile, trupe de "colindatori" in noapte, felicitari si colacei, un pahar de tarie ... au venit Sarbatorile!!!! ...... sau mai bine zis Campania Electorala. De vreo 2 zile incep sa admir cu cata stradanie isi cheltuie unii o suma impresionanta de bani incercand sa se vanda cat mai bine precum o prostituata in coltul garii. Si totusi suntem in fata primului mare examen de democratie, in care nu suntem obligati ca fii ai unei comunitati sa alegem o lista de partid plina cu "personalitati " impuse de la Bucuresti. Suntem in sfarsit in masura sa alegem pe cineva care sa ne reprezinte in Parlament, pe cineva pe care sa-l putem trage de urechi daca apare la "carcotasi" ca doarme in scaun sau ca nu stie imnul tarii. Parerea mea este ca pe oricine am alege acesta trebuie sa se fi nascut in Dej, sa lucreze in Dej, sa aiba majoritatea prietenilor in Dej sa fie cu adevarat "Parlamentar de Dej " Haideti ca pentru prima data sa lasam cele ale gurii pentru sarbatorile ce se apropie si sa cantarim ofertele electorale cu mintea libera, sa alegem programe, proiecte ale candidatilor si nu micile minciunele servite alaturi de un spritz si un gratar.

1 noiembrie 2008

1 noiembrie 2008 o data in general asociata cu atentia noastra sporita pentru cei dragi ce au trecut la cele vesnice si o data in care poti sa vezi rude, vecini , prieteni buni cu totii la mormintele celor care pana mai ieri le zambeau si le umpleau viata. Din pacate ziua de 1 noiembrie a anului 2008 va insemna pentru mine de acum si " un gust amar" provocat de o imagine a mormantului unei tinere dejence brazdat o zi intreaga de lacrimile fierbinti ale prietenilor sau poate doar a trecatorilor din aceeasi generatie . Poate ca in aceste momente gandul ne zboara, intotdeauna, la cei apropiati si spunem in gand din tot sufletul " Da Doamne` sa nu ajung si eu sa plang la mormantul celor dragi" dupa care parca o palma iti spune ca intr-o zi pe care " o vrem cat mai indepartata" o sa se intample si acest lucru, etern nefiind nimeni, dar cu atat mai mult nu poti sa ne simti o racoare pe sira spinarii privind la acel mormant, la tinerii cel inconjoara, la zambetul strangaresc a unei domnisoare parca inca plina de viata si sa te gandesti ca pur si simplu nu este corect.