Despre parinti....

A fost odată ca niciodată un tătic şi o fetiţă. Şi tatăl avea o foiţă de aur la care ţinea foarte mult şi pe care o păstra cu foarte multă grijă.
Într-o zi, fetiţa a luat pe ascuns foiţa de aur şi a împachetat un cadou pentru tatăl ei. Şi, fericită, l-a aşteptat să se întoarcă de la serviciu ca să i-l ofere.
Ajuns acasă, fetiţa a alergat spre tatăl ei şi i-a întins cutiuţa. Tatăl s-a înfuriat cumplit când a văzut că micuţa folosise foiţa de aur, dar a fost impresionat de gestul ei de a-i face un cadou şi s-a calmat încetişor. A deschis cutia, iar cutia era goală. Fetiţa îl privea cu ochi mari şi întredeschise buzele ca să spună ceva. Dar tatăl a izbucnit
- După ce că ai folosit foiţa de aur, mi-ai adus şi o cutie goală?!
Şi multe vorbe grele au căzut atunci. Şi ochii mari şi fericiţi ai fetiţei îşi pierdeau din strălucire cu fiecare cuvânt aruncat de tatăl ei.
Fetiţa, cu o ultimă răbufnire de energie, spuse:
- Dar, tată, cutiuţa nu e goală. Am suflat ore întregi pupici în ea, ca să ţi-i fac cadou. Pe toţi, pe toţi!
Şi a izbucnit în plâns.
La scurt timp după, fetiţa a murit într-un accident de maşină. De atunci, tatăl ia în fiecare zi câte un pupic din cutiuţă.

O povestioara trista dar care poate fi interpretata si in sens invers, iar dintr-o prostie sa ajungi o viata intreaga sa saruti o simpla imagine a celui ce ti-a dat viata.

Aviz tinerilor problematici ... oare parintii vostri sunt fericiti?!?!?

http://stirileprotv.ro/stiri/eveniment/s-a-sinucis-pentru-ca-nu-putea-plati-pagubele-facute-de-propriul-fiu.html